Întrebări frecvente

  • Răceala

    Răceala

    • Am răceală sau gripă?

      Am răceală sau gripă?

      Deși ambele afecţiuni sunt provocate de către virusuri1, răceala și gripa au simptome diferite. Simptomele de gripă apar de obicei brusc, spre deosebire de cele din cadrul răcelii care survin treptat2.

      Simptomele de răceală deseori încep să se manifeste cu iritare la nivelul gâtului. După una sau două zile, apar secreţiile nazale și congestia nazală, alături de tuse2. Febra este mai puțin frecventă la adulți, dar nu este exclus să apară o febră ușoară2. Copiii sunt mult mai predispuşi la febră când răcesc2.

      Simptomele de gripă apar mai repede decât simptomele de răceală2. Simptomele gripei includ febră, dureri în gât, dureri de cap, dureri musculare, oboseală, congestie și tuse2. Majoritatea simptomelor de gripă se ameliorează treptat, pe parcursul a două până la cinci zile, dar nu este neobișnuit să ai o stare generală proastă pentru o săptămână sau chiar mai mult. Gripa sezonieră nu este de obicei asociată cu diaree și vărsături, cel puțin, nu la adulți. Totuși, aceste simptome apar cu gripa stomacală, care este un termen inexistent în terminologia medicală, însă se foloseşte popular pentru gastroenterita virală.

    • Câte răceli este probabil să fac anual?

      Câte răceli este probabil să fac anual?

      Majoritatea persoanelor au tendința să facă între 2 și 5 răceli pe an1,3. Copiii au tendința să răcească mai des decât adulții, deoarece încă nu au dezvoltată imunitatea.

    • Pot să folosesc antibiotice pentru a trata răceala?

      Pot să folosesc antibiotice pentru a trata răceala?

      Răcelile sunt provocate de virusuri1. Antibioticele funcționează doar împotriva bacteriilor, nu și a virusurilor. Folosirea inutilă, frecventă a antibioticelor poate compromite bacteriile care ajută la sănătatea tractului tău digestiv și poate provoca rezistență la antibiotice4 .

    • De ce răcesc copiii atât de des?

      De ce răcesc copiii atât de des?

      Copiii răcesc mai rar pe măsură ce cresc, deoarece sistemul lor imunitar devine mai puternic. Răcelile sunt de obicei mai frecvente în lunile mai reci, atunci când copiii sunt în interior și în contact cu alți copii5. Copiii mai mici au tendința să răcească mai ușor, deoarece încă nu au dezvoltat un sistem imunitar pentru numeroasele tipuri de virusuri de răceală din jur. Copiii cu frați mai mari și cei care sunt la creșă tind să răcească de mai multe ori.

    • Există un tratament pentru răceala obișnuită?

      Există un tratament pentru răceala obișnuită?

      Nu sunt tratamente pentru răceala obișnuită. Cel mai bun lucru pe care îl poți face este să tratezi simptomele astfel încât copilul tău să își revină cât mai repede posibil. De obicei, simptomele sunt mai grave în primele 2-3 zile și apoi încep să se amelioreze.

      Simptomele răcelilor pot fi tratate cu analgezice/antipiretice, cum ar fi paracetamolul sau ibuprofenul pentru a ameliora starea neplăcută, durerile de cap și febra.

      Vibrocil are produse formulate special pentru ameliorarea congestiei nazale datorate răcelii, alergiei, sinuzitei și rinitei alergice la copii.

    • Există vaccin pentru răceală?

      Există vaccin pentru răceală?

      În prezent nu există vaccin pentru răceală. Există vaccin anti-gripal, dar acesta nu are niciun efect asupra răcelii.

    • Cum pot trata răceala?

      Cum pot trata răceala?

      Nu există niciun leac pentru răceală. Cu toate acestea, poți trata simptomele.
      · bea o mulțime de lichide (evitând cele cu cafeină, cum ar fi cafea, ceai și cola) pentru a ajuta la fluidificarea mucusului nazal
      · fă gargară cu apă sărată pentru a ajuta la ameliorarea durerilor din gât
      · decongestionantele pot contribui la reducerea inflamaţiei mucoasei nazale
      · tratamente nazale pe bază de soluţie salină de asemenea pot curăţa mucoasa nazală și pot fi utilizate fără restricții
      · paracetamolul sau ibuprofenul te pot ajuta la ameliorarea durerii de cap şi a febrei
      · în cazul unei tuse ușoare, apa și sucurile de fructe ajută      4
      · evită zonele cu fum

    • Ar trebui să rămân acasă dacă am răcit?

      Ar trebui să rămân acasă dacă am răcit?

      Decizia îți aparține. Ia în considerare că dacă ești bolnav, funcționezi mai greu și performanțele nu vor fi la un nivel normal. În plus, îi vei expune şi pe cei din jur la infecție, mai ales în primele două zile de la instalarea răcelii, când poţi răspândi virusul cel mai uşor. Rămânând acasă când ești bolnav ajuți la prevenirea răspândirii germenilor.

      Mai există un factor de luat în considerare. Încercând să-ți continui viața normal, în loc să rămâi acasă, îți poți înrăutăți situația, prelungind perioada necesară refacerii.

    • Pot răci pentru că am stat în frig?

      Pot răci pentru că am stat în frig?

      Pe scurt, nu. Singurul mod în care poți răci este din cauza unui virus. De ce atunci oamenii răcesc mai des iarna? Nu există un răspuns foarte elocvent în acest sens. Însă atunci când e frig afară, oamenii au tendința să petreacă mai mult timp în interior, împreună cu alții, unde virusurile pot fi ușor transmise5.

      De asemenea, există dovezi că virusurile se transmit mai ușor când aerul este uscat – condiție creată de pornirea căldurii. Indiferent care este temperatura, tot virusurile sunt cele care provoacă răceala și nu temperatura de afară5.

  • Alergii

    Alergii

    • Ce este alergia?

      Ce este alergia?

      Alergia este cuvântul folosit pentru a descrie o reacție anormală a corpului la anumite alimente sau substanțe din mediul înconjurător. Majoritatea substanțelor care provoacă alergiile nu sunt dăunătoare și nu are niciun efect asupra oamenilor care nu sunt alergici6.

      Orice substanță care declanșează o reacție alergică este denumită alergen. Printre cei mai frecvenți alergeni sunt incluși:

      · polenul
      · acarienii
      · mucegaiul
      · animalele de casă
      · nucile, alunele      14

      O alergie se dezvoltă când sistemul imunitar al corpului reacționează la un alergen ca și când acesta ar fi o amenințare, aşa cum este o infecţie. Corpul începe să producă anticorpi pentru a lupta împotriva alergenului printr-o reacție denumită răspuns imun.

      Data viitoare când o persoană vine în contact cu alergenul, organismul își amintește de expunerea anterioară și produce alți anticorpi. Acest lucru duce, de asemenea, la eliberarea de substanțe chimice în organism care duc la o reacție alergică.

    • Cum știu dacă am o alergie?

      Cum știu dacă am o alergie?

      Reacțiile alergice nu apar de prima dată când intri în contact cu un alergen, ci la un moment ulterior contactului.

      Acest lucru se datorează faptului că sistemul imunitar al organismului dezvoltă întâi o sensibilitate la alergen înainte să poți deveni alergic la el. Cu alte cuvinte, sistemul tău imunitar trebuie să recunoască și să memoreze alergenul (de exemplu, părul animalelor de companie sau polenul). Acest proces este cunoscut sub numele de sensibilizare.

      Reacțiile alergice tipice implică iritații și inflamații în organism. Simptomele pot include:
      · nas înfundat
      · secreţii nazale
      · strănut
      · tuse
      · mâncărimi ale ochilor, nasului sau gâtului
      · ochi umezi
      · dificultăți de respirație
      · astm
      · eczemă

      Este important să reții că aceste simptome pot fi provocate și de alţi factori, așa că cere sfatul medicului dacă nu ești sigur ce ți-a provocat simptomele.

    • Este astmul o alergie?

      Este astmul o alergie?

      Astmul și alergiile deseori apar simultan. Astmul este o afecțiune a ramurilor traheei (bronhiilor), care transportă aerul înspre și dinspre plămâni. Există câteva tipuri diferite de astm, însă astmul alergic este un tip de astm declanșat de o alergie (de exemplu, la polen sau spori de mucegai).

      În timpul unui episod de astm se petrec trei lucruri care împiedică respirația:

      1. Fibrele musculare din jurul bronhiilor se contractă, provocând îngustarea căilor respiratorii.
      2. Epiteliul căilor respiratorii se umflă și se inflamează.
      3. În final, celulele din jurul său produc un mucus mai dens decât în mod normal.

      Aceasta împiedică transportul aerului înspre și dinspre plămâni și îngreunează respirația.
      Dacă suferi de astm și simptomele se înrăutățesc, te rugăm să contactezi imediat medicul.

    • Risc să dezvolt astm dacă am o alergie?

      Risc să dezvolt astm dacă am o alergie?

      Astmul se poate dezvolta dacă o persoană nu este conștientă că e alergică la polen și nu se tratează. Înainte de începutul sezonului cu polen, este recomandabil să faci o vizită medicului, care ți-ar putea prescrie antihistaminice. În cazul astmului alergic, este de asemenea important să-ți limitezi contactul cu alergenii.

    • Ce este imunoterapia?

      Ce este imunoterapia?

      Injecțiile pentru alergie îți ajută corpul să se obișnuiască cu alergenii care provoacă o reacție alergică. Imunoterapia nu vindecă alergiile, dar în final, simptomele tale se vor ameliora și s-ar putea să nu mai ai reacții alergice atât de frecvente.
      Denumită și „imunoterapie la alergeni”, imunoterapia poate funcționa în cazul tău dacă nu reacționezi bine la medicația orală pentru alergie sau dacă simptomele persistă peste trei luni pe an.

      Imunoterapia la alergeni funcționează prin expunerea treptată a corpului la un alergen, astfel încât acesta să poată dezvolta imunitate la acești iritanți. În timp, cantitatea de alergeni administrată crește, în timp ce perioada de timp dintre injecții descrește, până la ameliorarea simptomelor. Te rugăm să contactezi medicul pentru mai multe informații despre imunoterapia alergenică.

    • Imunoterapia funcționează pentru toate tipurile de alergie?

      Imunoterapia funcționează pentru toate tipurile de alergie?

      Multe lucruri depind de numărul factorilor la care ești alergic și de cât de severe sunt simptomele. În general, injecțiile pentru alergie au efect asupra alergiilor la înțepăturile de albină, polen, acarieni, mucegai și păr de animale. Nu există dovezi că ar funcționa în cazul alergiilor la mâncare, medicamente sau latex.

    • Cum pot reduce efectele alergiei?

      Cum pot reduce efectele alergiei?

      În primul rând, încearcă să eviți pe cât posibil alergenii la care ești sensibil.
      Dacă suferi de congestie nazală din cauza alergiilor sezoniere (febra fânului) sau a rinitei alergice, spray-urile sau picăturile nazale Vibrocil sunt un mod eficient de a ameliora simptomele nazale.

      Dacă ești alergic la polen, evită acest alergen. Ai putea folosi aerul condiționat pentru a nu permite alergenului să pătrundă în casă. Pentru acarieni, folosește materiale rezistente la praf pentru a acoperi plapuma și pernele. Dacă ești alergic la animalele de casă, nu îi lăsa să intre în dormitor.

    • Ce tipuri de alergii există?

      Ce tipuri de alergii există?

      Există numeroși alergeni comuni, printre care:
      · polen
      · mucegai
      · păr de animale
      · praf
      · fructe de mare
      · ouă
      · latex
      Mușcăturile de insecte, bijuteriile, cosmeticele, condimentele și alte substanțe pot de asemenea să provoace reacții alergice.
      Unii oameni mai pot dezvolta reacții similare cu alergia la temperaturi mari sau scăzute, expunere solară sau alți declanșatori din mediul înconjurător. Uneori, un singur contact (frecare sau atingere) poate provoca o reacție alergică de tipul urticarie.

    • Copiii pot dezvolta alergii?

      Copiii pot dezvolta alergii?

      La majoritatea oamenilor, alergiile apar pentru prima oară în timpul copilăriei. Afecţiunile alergice sunt pe locul întâi între bolile cronice ale copiilor.

      Orice copil poate deveni alergic, însă copiii din familii cu antecedente de alergie sunt mai predispuşi la alergii. Copiii pot moșteni predispoziţia de a deveni alergici de la părinții lor, dar numai unii dintre ei vor dezvolta o boală alergică.
      Alergiile se pot manifesta la copii în diferite feluri, printre care:

      · erupții cutanate (dermatită atopică sau eczemă)
      · rinită alergică sezonieră / perenă (cunoscută și sub numele de febra fânului)
      · alergii alimentare
      · astm

      Rinita alergică sau alergia de sezon, „febra fânului”, cum mai este cunoscută, este cea mai frecventă dintre toate alergiile specifice copilăriei. Aceasta provoacă rinoree, mâncărimi ale nasului, strănut, secreții nazale și congestie nazală. 

    • Când e perioada de vârf a alergiilor?

      Când e perioada de vârf a alergiilor?

      Dacă alergiile tale se manifestă în anumite perioade ale anului (alergii de sezon), s-ar putea să fii alergic la polen. Primăvara, copacii polenizatori sunt, de obicei, de vină pentru alergii. În timpul verii, ierburile produc cel mai mult polen. Toamna însă cea mai periculoasă este ambrozia.

      Dacă simptomele tind să dureze tot anul (alergie peranuală), s-ar putea să fii alergic la acarieni, păr de animale de companie sau mucegai. În aer liber, cel mai mult mucegai apare de obicei la sfârșitul verii și la începutul toamnei. Dar poate fi prezent pe tot parcursul anului.

      Poți fi alergic la mai mult decât un factor și poți avea atât alergii sezonale, cât și permanente. De fapt, se întâmplă foarte des ca persoanele care au alergii să reacţioneze la mai mulţi factori în acelaşi timp.

    • Ce plante provoacă febra fânului?

      Ce plante provoacă febra fânului?

      În general, febra fânului este provocată de polenul produs de iarbă, frasin și tei. Febra fânului este o reacție alergică a organismului la frasin, care aparține familiei de plante oleacee.

    • Ce plante provoacă simptome de alergie?

      Ce plante provoacă simptome de alergie?

      Plantele de mai jos răspândesc în mediul înconjurator mult polen şi dacă intri în contact cu ele poţi dezvolta alergii sezoniere.

      Flori / plante
      Mușețel, crizanteme, margarete, solidago, floarea-soarelui, amaranth.

      Tufe / lujeri viță
      Chiparos, iasomie, ienupăr, glicina.

      Copaci
      Arin, frasin (mascul), plop tremurător (mascul), fag, mesteacăn, arțar american (mascul), cedru (mascul), copaci hibiscus (mascul), ulm, nuc american, arțar roșu și american argintiu (masculi), dud (mascul), stejar, măslin, palmier (mascul), pecan, pin, plop (mascul), platan, nuc, salcie (mascul).

      Ierburi
      Pir gros, păiuș, costrei, koeleria, golomăț, raigras peren, iarba-câmpului, Distichlis spicata, vițelar, timoftică.

      Ierburi sălbatice
      Scaiete, rugină, ciulinul rusesc, artemisia.

    • Alergiile se transmit genetic?

      Alergiile se transmit genetic?

      Predispoziția la a dezvolta alergii este deseori ereditară, ceea ce înseamnă că acestea pot fi transmise de la părinţi la copii. Cu toate acestea, doar pentru că tu sau partenerul tău aveți alergii nu înseamnă neapărat că și copiii voștri le vor moșteni cu siguranță.

      O alergie specifică de obicei nu este transmisă în cadrul familiei. Cu toate acestea, dacă ambii părinți au alergii, este foarte probabil să le ai și tu. Șansa este de asemenea mai mare dacă mama ta are alergii.

    • Poate o alergie să-mi provoace oboseala?

      Poate o alergie să-mi provoace oboseala?

      Alergiile pot marca multe aspecte ale vieții tale. Starea de extenuare și surmenaj este unul dintre acestea. S-ar putea să te simți de multe ori somnoros în timpul zilei, deoarece căile nazale blocate îți perturbă somnul. Această condiție se mai numește și „sindromul oboselii” cauzate de alergii.

    • Pot alergiile să provoace dureri de cap?

      Pot alergiile să provoace dureri de cap?

      Trei tipuri de dureri de cap pot fi legate de alergie:

      · cefaleea sinusală (dureri faciale)
      · migrenele
      · nevralgia migrenoasă

      Unele tipuri de dureri de cap au la bază o alergie, dar majoritatea nu. Înainte să vizitezi un alergolog-imunolog, consultă întâi medicul de familie pentru a elimina celelalte cauze ale cefaleei.

  • Sinuzită

    Sinuzită

    • Ce este sinuzita?

      Ce este sinuzita?

      Sinuzita este o inflamație sau infecție a mucoasei cavităților sinusurilor8. Acestea sunt spațiile goale din obraji și din jurul ochilor.

      Ai patru perechi de sinusuri9,10,11:
      · o pereche în spatele frunții
      · o pereche în zona nasului între sprâncene
      · o pereche în spatele ochilor
      · o pereche în spatele pomeților

      Sinusurile se deschid în cavitatea nasului și ajută la controlul temperaturii și al conținutului de apă al aerului care ajunge la plămâni. De obicei, mucusul produs în mod natural de sinusuri se scurge în nas prin canale foarte mici12.

      Sinuzita poate apărea atunci când aceste canale sunt blocate după ce sinusurile au fost infectate și inflamate8. Sinusurile din spatele pomeților (cele mai mari) sunt cel mai frecvent afectate. Infecții ale sinusurilor urmează adesea după răceală și pot provoca dureri și presiune în frunte, ochi și zona maxilarului8.

    • Care sunt simptomele sinuzitei?

      Care sunt simptomele sinuzitei?

      Dacă simți durere și presiune în zona feţei și ai nasul înfundat sau secreţii nazale, atunci există o mare probabilitate să suferi de sinuzită8. S-ar putea să mai simți o accentuare a durerii și presiunii în zona feţei când te apleci în față sau când își miști capul. Dacă ai dureri severe în sinusuri sau dureri de cap, febră și secreții nazale dense, te rugăm să consulți medicul de familie.

      Alte simptome comune ale sinuzitei includ:

      · durere și sensibilitate în zona sinusurilor faciale
      · secreţii nazale
      · secreţii nazale dense
      · nas congestionat
      · febră
      · cefalee
      · respirație urât mirositoare
      · tuse
      · febră

    • Care sunt cauzele sinuzitei?

      Care sunt cauzele sinuzitei?

      Sinuzita poate fi provocată de:
      · virusuri
      · bacterii
      · alergii
      · obstacole mecanice8

      Cea mai comună cauză sunt aceleași virusuri care duc la apariţia răcelii. Multe persoane cu alergii nazale, cum ar fi rinita alergică, de exemplu, sunt susceptibile de a avea sinuzită recurentă sau cronică. Polipii nazali, particulele străine din aer (de obicei la copii), problemele structurale din nas, cum ar fi o deviație de sept, și alţi factori pot bloca, de asemenea, căile nazale, crescând riscul de apariţie a sinuzitei.

    • Cum pot preveni sinuzita?

      Cum pot preveni sinuzita?

      Există câteva modalități prin care poți reduce șansele de a face sinuzită:
      · tratează nasul înfundat (congestia nazală) cauzată de răceli sau alergii cât de repede poți. Acest lucru poate ajuta la prevenirea dezvoltării unei infecții bacteriene în sinusuri
      · evită contactul cu persoanele care au răceli și alte infecții virale ale căilor respiratorii superioare. Dacă intri în contact cu persoane care au aceste infecții, spală-te des pe mâini, mai ales după ce ai fost în contact cu cei infectați11
      · evită fumul de țigară, trabuc și pipă acasă și la locul de muncă. Fumul provoacă inflamația și iritația membranelor din nas și sinusuri8
      · dacă ai alergii, evită factorii care îți declanșează episoadele de alergie. Ai putea să iei în considerare să te consulți cu medicul în ceea ce priveşte imunoterapia
      · evită să respiri aer uscat. Ia în considerare folosirea unui umidificator acasă și la serviciu pentru a crește nivelul de umiditate în aer4

      În general, ceea ce previne răcelile previne, de asemenea, şi sinuzita acută. Cel mai bun sfat este să ai un stil de viață sănătos. Nu fuma, fă regulat exerciții fizice, adoptă o dietă sănătoasă bogată în vitamine, petrece cât mai mult timp în aer liber, dormi suficient, limitează consumul de alcool și evită stresul. Acest lucru îți va întări sistemul imunitar și va ajuta la prevenirea bolilor.

    • Cât poate dura o sinuzită?

      Cât poate dura o sinuzită?

      În cazurile necomplicate, simptomele sinuzitei încep să dispară în câteva zile. Sinuzita poate fi acută (instalată brusc) sau cronică (pe termen lung)8. Cele mai multe infecții virale acute ale sinusurilor dispar de obicei de la sine în termen de 10 până la 14 zile.

      Cu toate acestea, în cazul în care inflamația nu dispare complet și simptomele sinuzitei (cum ar fi dureri severe ale sinusurilor, dureri de cap, febră și secreții nazale dense) nu se ameliorează sau se înrăutățesc, există posibilitatea să fi dezvoltat sinuzită cronică, care poate fi însoțită de o infecție cu bacterii, pe care s-ar putea să fie necesar să o tratezi cu antibiotice. În consecință, trebuie să soliciți imediat sfatul medicului.

    • Când ar trebui să merg la un consult medical în legătură cu sinuzita?

      Când ar trebui să merg la un consult medical în legătură cu sinuzita?

      În termen de una sau două săptămâni, sinuzita acută de regulă se vindecă8. Totuși, dacă simptomele tale persistă sau se înrăutățesc, te rugăm să consulți repede un medic.

    • Cum se tratează sinuzita?

      Cum se tratează sinuzita?

      Pentru a ameliora simptomele nazale cauzate de sinuzită, poți folosi produsele pentru decongestie de la Vibrocil, sub formă de picături nazale sau spray nazal.

      Antibioticele nu funcționează în cazul infecțiilor virale, așa că nu vor funcționa nici pentru sinuzita provocată de un virus4. Cu toate acestea, sinuzita bacteriană poate fi tratată cu antibiotice. Probabil că te vei simți mai bine în câteva zile, dar unele simptome pot dura și câteva săptămâni. S-ar putea să fie nevoie să iei medicamente pentru o perioadă mai lungă de timp dacă ai sinuzită cronică.

      Medicamentele cel mai des folosite pentru a trata sinuzita includ o combinație între:

      · antibiotice, care distrug bacteriile
      · decongestionante, care reduc inflamaţia vaselor de sânge şi a mucoasei nazale
      · analgezice şi antipiretice, cum ar fi paracetamol sau ibuprofen, pentru a calma durerea și febra
      · mucoliticele, care subțiază mucusul
      · corticosteroizi, care reduc inflamația mucoaselor nazale. Unii corticosteroizi sunt utilizați sub formă de spray nazal inhalat, în caz de alergii8.

      Este posibil să dezvolți „boala bifazică” în timpul tratamentului pentru sinuzită acută sau cronică8. În prima fază, s-ar putea să începi să te simți mai bine tratamentul la domiciliu, dar apoi simptomele să devină acute și să fie necesar de un tratament suplimentar, care necesită prescripţie medicală.

    • Cum pot trata sinuzita fără să folosesc medicamente?

      Cum pot trata sinuzita fără să folosesc medicamente?

      Cel mai bun sfat este să stai la căldură și să te ferești de activitățile fizice intense. Există, de asemenea, mai multe lucruri pe care le poți face la domiciliu pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor:
      · consumă multe lichide
      · evită zonele cu fum8
      · pune un prosop fierbinte, umed pe față timp de 5 până la 10 minute, de mai multe ori pe zi
      · respiră aerul cald, umed din aburi, de la duș (sau de la o chiuveta umplută cu apă fierbinte)
      · foloseşte picături cu apă de mare pentru a-ți păstra căile nazale hidratate. Foloseşte spălături nazale cu soluţii saline pentru a ajuta la menținerea căilor nazale deschise şi pentru a curăța secrețiile nazale de bacteriile captate în mucus

      Dacă simptomele persistă sau se înrăutățesc, cum ar fi cu dureri intense în zona sinusurilor sau a capului, febră sau secreții nazale dense, te rugăm să consulți medicul imediat.

    • Este sinuzita contagioasă?

      Este sinuzita contagioasă?

      Infecțiile virale care duc la sinuzită pot fi contagioase, în timp ce sinuzita bacteriană în general nu este.
      Este important să reținem că cele mai multe infecții virale ale căilor respiratorii superioare (răcelile comune) provoacă congestie nazală. Aceasta poate implica şi sinusurile. Aceste virusuri sunt extrem de contagioase și ar putea să le provoace răceală sau sinuzită altor persoane care vin în contact cu ele.

      Sinuzita bacteriană cel mai adesea apare ca o complicație a unei răceli virale comune. Bacteriile care sunt în mod normal prezente în nas și gât profită de infecția virală pentru a invada căile sinusurilor inflamate. Aceste bacterii care cauzează sinuzita pot fi transmise de la o persoană la alta, dar nu vor provoca o infecție decât în anumite condiții. Spre deosebire de virusurile răcelii, majoritatea oamenilor care vin în contact cu cineva care sufera de sinuzită nu va dezvolta infecția, chiar dacă sunt expuși la bacterii.

  • Utilizarea Vibrocil

    Utilizarea Vibrocil

    • Pot folosi Vibrocil în timpul sarcinii?

      Pot folosi Vibrocil în timpul sarcinii?

      Nu este recomandată utilizarea produselor Vibrocil pe perioada sarcinii. Înainte de orice utilizare trebuie consultat medicul.

    • Pot folosi Vibrocil în perioada alăptării?

      Pot folosi Vibrocil în perioada alăptării?

      Unele medicamente din gama Vibrocil sunt contraindicate în timpul alăptării. Dacă alăptezi, consultă întotdeauna medicul înainte să folosești Vibrocil.

    • Pot deveni dependent de Vibrocil?

      Pot deveni dependent de Vibrocil?

      Este puțin probabil să devii dependent(ă) de Vibrocil. Trebuie să citești întotdeauna cu atenție prospectul produsului înainte de a utiliza Vibrocil și să respecți instrucțiunile privind dozarea, frecvența de utilizare și durata tratamentului. Eficienţa medicamentului ca decongestionant nazal este confirmată.

    • Cum folosesc Vibrocil?

      Cum folosesc Vibrocil?

      Te rugăm să consulți secțiunea Cum se folosește din cadrul fiecărei pagini de produs (vezi tab-ul Produse).

    • Pot folosi Vibrocil împreună cu alte medicamente antihistaminice sau anti-alergice?

      Pot folosi Vibrocil împreună cu alte medicamente antihistaminice sau anti-alergice?

      Da. Vibrocil nu are contraindicaţie administrarea de antihistaminice sau anti-alergice.

    • Vibrocil poate fi folosit de către copii?

      Vibrocil poate fi folosit de către copii?

      Copiii cu vârsta peste 1 an pot folosi Vibrocil picături nazale.
      Adolescenţii cu vârsta peste 12 ani pot folosi Vibrocil Actilong, sau Vibrocil picături nazale. Vibrocil DUO este contraindicat copiilor, putând fi folosit doar de către adulţi cu vârsta peste 18 ani.

    • De unde pot cumpăra medicamentele Vibrocil?

      De unde pot cumpăra medicamentele Vibrocil?

      Medicamentele din gama Vibrocil sunt disponibile fără prescripţie medicală şi se găsesc în farmaciile de pe teritoriul României în limita stocului disponibil.